DESCOPERIȚI WHISKY-UL
Bourbon vs Scotch
ȚĂRILE WHISKY-ULUI
DEGUSTAREA
GHIDURI BĂUTURI SPIRTOASE
După cum știți, odată ce whisky-ul a fost distilat și învechit (timp de minimum 3 ani!), este necesar să fie îmbuteliat pentru a ajunge pe rafturile magazinului dvs. online preferat! Unele distilerii au propria linie de îmbuteliere la fața locului, cum ar fi Bruichladdich de pe insula Islay, în timp ce altele preferă să apeleze la furnizori externi din motive materiale, umane și financiare.
În anii 1990, doar 2% din whisky-ul produs în Scoția era îmbuteliat ca single malt, restul fiind destinat producției de whisky blended (vezi tipologiile diferitelor tipuri de whisky). Acest procent a crescut semnificativ de la începutul anilor 2000, dar rămâne totuși minoritar (aproximativ 10% în prezent).
Reducere și ABV (Alcohol By Volume)
Dacă whisky-ul dvs. este îmbuteliat așa cum este, la ieșirea din butoi, fără a fi redus cu apă pentru a atinge un grad alcoolic mai scăzut, se vorbește despre un whisky brut de butoi, sau în engleză „cask strength” (dacă este cazul, eticheta menționează întotdeauna acest lucru). Conținutul lor de alcool variază, evident, în funcție de durata de învechire, tipul de butoi etc. și poate varia de la 40° la peste 60°! Vă recomandăm să adăugați câteva picături de apă, după preferințe, pentru a aprecia mai bine aromele.
Cu toate acestea, majoritatea whisky-urilor pe care le veți găsi sunt îmbuteliate la 40° după reducere. De ce? În primul rând, pentru a putea purta denumirea de „whisky”, legea impune acest grad minim de alcool de 40°. Dar această alegere nu are de fapt nicio legătură cu aspecte tehnice sau de igienă, ci este o decizie politică care datează din 1917. Cu toate acestea, cu cât gradul alcoolic este mai scăzut, cu atât riscul de a pierde aromele provenite de la substanțele cele mai delicate (volatile) este mai mare. Faceți comparația între un whisky cu o concentrație de 40° și unul cu 46° și ne veți spune ce părere aveți.
Chill-filtered? Un-chillfiltered? Ce înseamnă?
Acest termen complex corespunde unei etape numite „filtrare la rece”, înainte de îmbuteliere. Este un proces care elimină anumite substanțe care pot afecta produsul final. În realitate, această etapă este realizată exclusiv din motive cosmetice: un whisky nefiltrat riscă să devină tulbure dacă se adaugă apă sau gheață, o reacție considerată nedorită de consumatori.
De asemenea, este important de menționat că un whisky cu o tărie de peste 46° nu are nevoie să treacă prin această etapă de filtrare la rece, deoarece conținutul mai ridicat de alcool permite evitarea acestui fenomen.
Însă, de câțiva ani, expresiile care poartă mențiunea „not chill-filtered” sunt în plină ascensiune. Tendința către produse artizanale, ecologice sau locale a permis ca noțiunea de calitate să devină o prioritate pentru consumatori, iar filtrarea la rece, care elimina anumite substanțe aromatice și, prin urmare, altera caracterul profund al whisky-ului, este acum considerată un fel de sacrilegiu de către iubitorii băuturii ambrate!
Îmbuteliere oficială VS Îmbuteliere independentă
Odată îmbuteliat, whisky-ul se împarte în mai multe familii: îmbutelierea oficială (sau „OB”), când whisky-ul este îmbuteliat sub numele distileriei care îl produce; și îmbutelierea independentă (sau „negociant”), când whisky-ul este îmbuteliat prin intermediul unor companii care nu dețin ele însele distilerii și care cumpără doar stocuri de la acestea. Câteva nume cunoscute: Gordon & Macphail, Blackadder, Douglas Laing, Robert Graham, The Scotch Malt Whisky Society, The Whisky Agency…
De câțiva ani, îmbutelierea independentă este deosebit de populară și prezintă avantaje semnificative: permite consumatorului să aibă acces la whisky-uri de calitate, adesea la un preț rezonabil, și reprezintă, de asemenea, o sursă suplimentară de venit pentru distilerii.
Unii îmbuteliatori merg chiar mai departe, cumpărând distilatul la ieșirea din alambic pentru a-l învechi în propriile pivnițe, ceea ce le permite să pună în aplicare propriile strategii de învechire și să comercializeze whisky-uri unice, pe care distileria de origine nu le-ar fi pus niciodată pe piață. O adevărată mană cerească pentru consumatorul curios!
